Am primit zilele trecute un mail care mi-a rămas în mod straniu în minte,
cu toate că, la prima vedere nu este decât un mesaj cu urări de sărbători primit
din partea echipei unui hotel în care am stat vara trecută, mesaj ce face
probabil parte din strategia publicitară și pe care în mod sigur l-au primit
toți cei care, ca și mine, au fost oaspeții hotelului într-un moment sau altul.
Chiar și așa, mesajul pe care mi l-au trimis cei din echipa Hotelului Petit Louvre din Nisa, a reușit să scormonească în mine amintiri recente pe care
le-am îngropat cumva în suflet în mod deliberat mult prea devreme. L-am primit în
limba franceză și în limba engleză, dar prima variantă este cea care mi-a rămas
întipărită în memorie…
Anamaria Ghiban
Nous profitons de cette période de fêtes afin de vous souhaiter une belle année 2016 placée sous le signe du voyage et de la découverte. Lors de vos vacances, vous avez séjourné dans notre hôtel et ce fût un plaisir de vous y accueillir. Nous tenons à vous faire savoir que nous serions très heureux de vous loger à nouveau si vous décidiez de revenir dans notre belle ville de Nice. Nous serions très heureux et très honorés de vous recevoir à nouveau.
Une très belle année.
L’équipe du Petit Louvre
Mi s-au deschis brusc sertare le memoriei din care au înflorit printre
fulgii timizi admirați zilele acestea în bătaia razelor iernatice amintiri
frumoase, despre atâtea locuri în care am călătorit în cele șapte zile cât am
stat la Petit Louvre… cărarea secretă a lui Nietzsche de la Eze, străduțele
parfumate din Grasse, Le train des Merveilles, luxul vilelor din Saint Jean Cap
Ferrat, Picasso din Antibes, Cannes, Monaco… 28 degrès à l’ombre… toate legate între ele de un singur nume... Nisa...
metropola aglomerată peste măsură care, cu toate că nu m-a copleșit, a rămas
cumva ca un loc suspendat în sufletu-mi... un loc în care încă nu știu dacă îmi
doresc sau nu să revin... Iar acum, mesajul acesta banal la urma urmei a
redeșteptat în mine brusc dorința de a-mi aminti în cuvinte experiența unei
călătorii frumoase, ceea ce voi și face zilele acestea. Pentru că, orice s-ar
spune, Nisa este un loc în care trebuie să ajungi măcar o dată în viață, dacă
te numeri printre călătorii pasionați de frumos. Și dacă nu neapărat pentru
orașul în sine, măcar pentru variatele posibilități de a vedea într-un timp
scurt alte locuri minunate, pe care le ai datorită poziționării ideale a Nisei
din acest punct de vedere.
Nu intenționez să dezvălui aici, în rândurile acestea grăbite, totul, dar
pentru că ele au fost generate de un mesaj frumos, primit de la oameni calzi,
pe care i-am cunoscut aievea, mă simt cumva datoare să scriu câteva rânduri
despre locul numit Petit Louvre. Și nu pentru a le face publicitate gratuită,
ci pentru că, dacă ar fi să revin la Nisa, în mod sigur aș alege același loc de
popas. Am dat peste micul hotel (impropriu spus hotel, pentru că, de fapt, este
vorba despre o clădire de garsoniere tip studio), căutând pe net o cazare
ieftină și decentă la Nisa. Știam din capul locului că la Nisa mergem pentru a
colinda împrejurimile, așa că tot ce conta din punctul de vedere al cazării,
era o cameră curată, apă caldă, frigider, aer condiționat. Da, aerul
condiționat e obligatoriu și o să spun de ce, dar într-un alt text dedicat
sejurului estival din 2015. Le-am găsit pe toate în Hotel du Petit Louvre,
extrem de bine amplasat (pe străduța Emma și Philippe Tiranty, pe care se intră
din Avenue Jean Médecin, în apropiere catedrala Notre Dame de l’Assomption) și
în plus am găsit și o ospitalitate neașteptată, simț al umorului și o
amabilitate ce depășește simplele reguli protocolare pe care le impune
turismul. Le-am găsit pe toate la cei câțiva oameni simpatici care alcătuiesc
echipa care ține în viață hotelul. N-o să scriu prea multe despre condițiile de
cazare, prețuri și alte aspecte pur pragmatice... în mod sigur aceste
informații se găsesc și prin alte locuri.
Ceea ce vreau să menționez este însă faptul că în camera aceea minusculă,
de o cochetărie minimalistă, amestecată cu un soi de simplitate boemă am trăit
clipe de neuitat...dimineți leneșe cu cafea și croissante învăluite în discret
parfum de lavandă, zori de zi cu foșnet de sandvișuri înghesuite în grabă în
rucsac, nopți târzii cu aromă de rosé provensal și briza mării păstrată sub
pleoape... și toate într-un soi de contrast plăcut cu atmosfera de afară... pentru
că în camera mică și răcoroasă păreau să se distileze doar esențele tari ale
experiențelor trăite în aglomerația estivală la 45 de grade cel mai adesea.
Recomand,
așadar, fără ezitare, hotelul acesta celor care își planifică o călătorie la
Nisa. Atenție însă... recomandarea este pentru adevărații călători, pentru cei
împătimiți; ce au sufletul avid după frumos... Pentru snobi există încă Hotel
Negresco (desigur, dacă permite bugetul...).
Revin la urarea primită și le mulțumesc virtual gazdelor de la Petit Louvre...
un 2016 care să stea sub semnul călătoriilor și al descoperirilor! Așa să fie
atunci!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu