redirect

luni, 8 aprilie 2013

Doza de dimineaţă


Iniţial, această „categorie” ar fi trebuit să fie, de fapt, un blog separat, un fel de experiment, de o cu totul altă factură decât ceea ce mai risipesc din când în când pe aici, prin acest spaţiu virtual, în care, trebuie să recunosc, mă simt confortabil, spiritual vorbind. De ce un blog separat? Hmmm... În niciun caz dintr-o obsesie de a inventa în neştire bloguri sau de a mă dedubla prin cine ştie ce tertipuri virtuale meschine. Intenţia venea dintr-un impuls masochist de a vedea până unde pot merge stupizenia şi mediocritatea. De altfel, aşa mi-ar fi plăcut să se cheme – Mediocritate.com. Din păcate însă, domeniul era deja luat (ce ironie!), aşa încât am decis că n-are sens să pierd timpul cu experimente care s-ar putea să fie greşit interpretate.

Aşa s-a născut Doza de dimineaţă. Iniţial a fost vorba de o doză de revoltă (împotriva unei întreprinderi îndoielnice, care încurajează involuntar mediocritatea, în care m-am implicat dintr-un exces de zel şi despre care voi scrie la momentul oportun), apoi de o doză de sarcasm împrăştiat pe ici pe colo, prin comentarii acide şi, în cele din urmă, de o doză de optimism la gândul că totuşi oamenii inteligenţi supravieţuiesc oricum, indiferent de circumstanţe. A... desigur, acesta din urmă, optimismul, trebuie să fie asezonat obligatoriu cu o doză de naivitate copilărească, de care (o spun cu mândrie) nu duc lipsă.

Aşadar, Doza de dimineaţă – un loc în care Fascinaţia, cu care unii dintre cititorii fideli ai blogului (am înţeles că există câţiva... şi, mărturisesc, sunt copleşită de reacţiile lor frumoase şi de încurajările pe care le primesc de la ei) se vor fi obişnuit, va fi cel mai adesea înlocuită de... dar, haideţi să nu ne pierdem în explicaţii inutile. Indiferent de dozele pe care vi le voi servi pe aici, vă sugerez să nu uitaţi vă începeţi fiecare zi cu o doză de zâmbet, garnisită cu alte doze de „ceva”, care să vă facă viaţa un pic mai frumoasă. E atât de scurtă, încât, zău că ar fi păcat să o irosim în încruntări înverşunate...

PS: Revin cu o postare nouă imediat după doza de cafea, fără de care neuronii mei nu pot supravieţui. J

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu