Inițial mi-am propus să scriu despre periplul meu prin București de
weekendul trecut într-un text ceva mai lung, căci am ce povesti, și textul este
încă în stand by, datorită (sau mai degrabă din cauza) misiunii
hiperintelectualizate pe care o am zilele acestea, aceea de a evalua teze de
bacalaureat. Însă în după-amiaza asta, dintr-o nevoie acută de a face altceva,
cauzată tot de evaluarea cu pricina, am decis să scriu și separat câteva
rânduri despre fiecare dintre experiențele avute în capitală, măcar așa, ca să
mă asigur că nu uit să scriu românește după câte mi-au văzut ochii azi.
Am ajuns, prin urmare, în București sâmbăta trecută, mânată de o nevoie acută
de a mă desprinde de rutina zilnică și de toată nebunia de aici, din dulcele
târg, nevoie pe care o resimt periodic de prin primăvară încoace. Invitația lui Chinezu a picat la țanc, așa cum am și mărturisit-o, de altfel. Pe scurt, s-a
dat zvon în țară că domnia sa, Chinezu, își face echipă de alergat la crosul
Happy Moves organizat de Coca Cola, pe lângă alte evenimente ce au avut în comun nu doar
reclama la Coca Cola, ci mai ales distracția, mișcarea și voia bună. M-am
conformat regulamentului, cu nume de cod corespunzător, și, între două ture de
corectat la examene naționale, am devenit pentru 2 kilometri (aproape) Speedy
Profa, nume 100% metaforic, fără vreo asemănare cu realitatea.
Tabăra Happy Moves |
Am ajuns în
Piața Universității sâmbătă, m-am înscris la crosul care urma să aibă loc
duminică dimineața și, înainte de a-mi vedea de celelalte planuri făcute în
tren, am dat o raită prin spațiul taberei de mișcare Happy Moves pe care cei de
la Coca Cola au instalat-o între 27 – 28 iunie în Piața Universității, unde s-a și desfășurat pe parcursul celor două zile evenimentul cu același nume. Lume
multă, copii, părinți, bunici, cu toții mișcându-se, fiecare după inspirație și
după puteri, prin tot felul de decoruri în alb și roșu. Peste tot, veselie
mare, numai bună pentru un weekend de vacanță. N-am zăbovit prea mult,
recunosc, căci nu aveam nici echipamentul adecvat și după 7 ore de mers cu
trenul nu prea îmi venea să mă cațăr pe sticle gigant și nici să fac alte
giumbușlucuri, dar mi-a trecut prin minte că ar fi fost tare haios să fi venit
cu Eli și cu Tudor pe acolo.
Avem echipă... avem valoare... :) |
Duminică de dimineață, cu noaptea-n cap aș zice (din perspectiva omului
care două nopți la rând a dormit vreo 5 ore adunate), am luat-o în pas
alergător spre același loc, unde urma să ne vedem cu toții, noi, cei mai cei
alergători din echipa lui Chinezu. Nu știu câți participanți au fost în total
la cros, dar ce am văzut eu a fost o mare de oameni veseli, treziți de dimineață
cu gândul că mișcarea înseamnă distracție și costumați corespunzător, căci,
conform regulamentului, crosul a fost un cros carnaval. Am râs, am alergat
(fiecare în stilul lui, desigur), ne-am pozat, i-am apladat pe alții, ne-am dat
autografe, ne-am hidratat și ne-am energizat și, cel mai important dintre
toate, am petrecut împreună vreo trei ore frumoase în care eu una mi-am
reîncărcat bateriile cât să-mi ajungă pentru săptămâna asta. Am revăzut oameni
dragi, pe care-i apreciez pentru ceea ce fac într-ale scrisului și nu numai, am
cunoscut oameni noi, mi-am îmbogățit lista de Facebook cu prieteni și cu
evenimente frumoase și, una peste alta, m-am simțit excelent. Așadar, mulțumim
Chinezu, pentru invitație! Să mai faci de astea, că tare ne-a plăcut!
PS: Între timp am aflat că weekendul acesta Happy Moves se mută la Cluj, pe
5 – 6 iulie, în Piața Unirii. La Iași pe când, dragilor?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu