redirect

duminică, 22 februarie 2015

SMS Bucureşti 2015 – o experienţă cu şi despre oameni, gânduri, cuvinte

Atunci când m-am hotărât să particip la Social Media Summit 2015, nu ştiam mare lucru despre ce se va întâmpla acolo. De altfel, starea aceasta de incertitudine am păstrat-o până în dimineaţa în care mi-am lăsat intuiţia să mă conducă spre Howard Johnson Grand Plaza, locul unde urma să aibă loc evenimentul, convinsă fiind că nu am cum să mă rătăcesc în aglomeraţia matinală a unui Bucureşti îngheţat de nori bizari de februarie. Am pornit-o, aşadar, spre Piaţa Romană, cu un elan oarecum inexplicabil, după o călătorie cu trenul în care am fost înconjurată de câteva personaje tipice pe care musai le voi descrie pe undeva pe aici, aşa, de amorul artei, şi după cele câteva ore de somn din noaptea precedentă. Am ajuns la timp, iar din momentul în care m-am lăsat absorbită de aglomeraţia din holul unuia dintre etajele clădirii în care urmau să se întâmple surprizele pregătite de cei de la revista Biz, organizatorul evenimentului, am uitat complet şi de norii de afară, şi de orele nedormite, ba chiar şi de cele trei personaje groteşti cu care am împărţit compartimentul pe durata interminabilei călătorii spre capitală.


Ce a înseamnat, aşadar, SMS Bucureşti 2015? Departe de a fi un eveniment cu sau de fiţe, întâlnirea a reunit câteva sute de oameni (bloggeri, jurnalişti, angajaţi în companii de publicitate, clienţi ai acestora etc.) interesaţi de ceea ce generic numim social media şi de modul în care acest fenomen al secolului al XXI-lea evoluează actualmente în spaţiul românesc. Ce am căutat eu acolo? Asta e o altă poveste... Să spunem că vreau mai mult de la mine şi de la un lucru pe care îmi place la nebunie să îl fac aici, în mediul virtual. Programul dens al întâlnirii a presupus trei sesiuni de discursuri, de fapt discursuri – dezbateri, cu oameni care au ceva de spus în ceea ce înseamnă social media şi care sunt bucuroşi să împărtăşească din experienţa lor. Gazda evenimentului, Marta Uşurelu, redactor – şef al revistei Biz, a fost cea care a intermediat, atât cât a fost necesar, comunicarea între speakeri şi public, pentru că încă de la început s-a creat un fel de comunicare implicită, dincolo de cuvintele rostite, aşa încât cred că toată lumea s-a simţit dacă nu ca acasă, atunci ca la o ieşire cu lungi discuţii între prieteni.

Nu voi rezuma aici toate intervenţiile de la SMS Bucureşti 2015, pentru că ar fi un demers inutil şi oricum fragmentar. Ele vor putea fi studiate pe site-ul evenimentului şi le recomand cu drag tuturor celor care sunt interesaţi de fenomenul social media. Ceea ce vreau totuşi să punctez aici, în spaţiul acesta virtual pe care mi-l doresc adesea mai plin de entuziasm, sunt câteva repere ale discuţiilor la care am participat şi câteva vorbe, subiective, desigur, despre oameni frumoşi, de la care am învăţat câteva lucruri esenţiale, dincolo de subiectele propriu-zise ale seminarului.




Social media, noul vector al schimbării

Mugur Pătraşcu, managing partner, iLeo este cel care a deschis Social Media Summit 2015, cu o prezentare despre ceea ce presupune managementul social media şi care sunt noile orientări în domeniu. Trebuie să recunosc că în primele câteva minute m-am simţit total în afara subiectului, însă, plecând de la ideea din ipoteza prezentării şi anume aceea că sărăcia e principala problemă în orice sistem (pentru că ea impune o luptă pentru supravieţuire, care la rândul ei conduce la faptul că lucrurile nu sunt făcute la un nivel superior, ci doar pentru a supravieţui), am înţeles care a fost scopul intervenţiei – un discurs impecabil despre ceea ce înseamnă brand management, despre relaţia dintre conţinutul imaginii şi ceea ce reprezintă un brand, despre modul în care se creează legătura dintre un produs şi conţinutul imaginii sale şi despre cum ajung oamenii să reacţioneze la acest conţinut prin intermediul social media.

O intervenţie care mi-a plăcut terbil de mult a fost cea a lui Vlad Ioan Tăuşance, strategic planner, People & People, omul care s-a aflat în spatele campaniei electorale a lui Klaus Johannis în mediul online. Dincolo de partea anecdotică a prezentării sale, care nu avea cum să nu facă deliciul publicului, prin dezvăluirea unor detalii inedite din culisele acestei campanii, Vlad a explicat câteva reguli de bază ce ar trebui aplicate în orice management de proiect în social media şi care, cred, sunt valabile până la urmă, extinzând sensurile, în orice proiect în general:

Gândeşte ca un designer!
Dacă merge, nu strica!
Forma urmează scopul!
Nu te ataşa!
Lucrează ca stratup!
Obiective, nu proceduri!
Reacţionează rapid!
Nu există bineînţelesuri!
Microliderii sunt mai importanţi!
Ţinteşte precis!
Dă fiecăruia o şansă!
Stabileşte un deadline!
Mulţumeşte!

După câteva exemple de bună practică, prezentate de Virginia Oţel, communication leader, Garanti Bank şi cele mai „de succes” mesaje de pe Facebook, despre care a vorbit Alexandru Negrea, head of Facebook Dept, Spada, Cristian Manafu ne-a vorbit despre Dark Social şi despre modul în care această zonă a social media are tot mai mult un cuvânt de spus în campaniile de succes din mediul online. Nu ştiu dacă are sau nu vreo legătură, dar după intervenţia lui Manafu, mi-am activat contul pe WhatsApp, o aplicaţie pe care o aveam instalată de ceva vreme în telefon, dar a cărei utilitate nu prea o vedeam până acum. Tot din prezentarea lui Cristian Manafu am aflat şi despre Tinder, un nume de a cărui existenţă habar nu aveam înainte, dar şi despre faptul că fotografiile cu pisici deţin recordul de sharing pe Facebook (85%) :).

Campionii social media din România

A doua sesiune a fost mult mai animată, pentru că a generat câteva intervenţii şi întrebări pe marginea clasamentelor realizate de către cei de la Biz, în ceea ce priveşte cele mai sonore nume în domeniu în 2014. Astfel, din cele peste 35 de agenţii abordate, în topul celor care colaborează cu bloggerii, primele cinci nume sunt: GOLIN, MSL Group The Practice, MCCANN Group, OXYGEN PR, KOOPERATIVA 2.0 /BLOGAL INITIATIVE. De cealaltă parte, în topul bloggerilor cu care lucrează cele peste 30 de agenţii care au răspuns sondajului, primii cinci sunt, în ordine: Cristian China-Birta (pentru al doilea an consecutiv pe primul loc în acest clasament), Cristian Manafu, Cabral, Cristina Bazavan, Ana Morodan. Campionii au avut momentele lor de glorie, condimentate cu întrebări din public şi cu răspunsuri pe măsură. Despre unul dintre ele voi povesti separat, pentru că, trebuie să recunosc, intervenţia lui Chinezu a fost momentul meu preferat de la Social Media Summit 2015. Tot despre succes a fost vorba şi în dialogul cu Radu Tănase, partener Calif, care ne-a povestit despre succesul neaşteptat de mare al campaniei pe care Calif (pentru cine nu ştie, este vorba despre un restaurant cu specific turcesc, din Bucureşti) a organizat-o împreună cu trei bloggeri care şi-au creat propriile reţete de kebab, ce figurează în această perioadă în meniul restaurantului. Despre campanii de succes a vorbit şi Dan Costea, head of digital, Tribal Worldwide Romania. În aceeaşi zonă, a implicării bloggerilor în tot ceea ce înseamnă social media, s-a situat şi intervenţia lui Costin Cocioabă, blogger, refresh.ro care a prezentat câteva statistici inedite legate de blogosfera din România în anul 2014.

Strategii câştigătoare în social media

După o ultimă pauză condimentată cu delicatese pentru toate gusturile, special create de doi dintre campionii de la Masterchef, şi cu un grad de entuziasm la fel de ridicat, am asistat la o sesiune extraordinară cu Iulian Pădurariu, consultant marketing, Marks, despre relaţia Old School – New School în social media, o intervenţie care, din punctul meu de vedere, de amator într-un domeniu ale cărui mecanisme îmi sunt încă necunoscute, a depăşit cu mult o simplă prezentare de informaţii. Iulian Pădurariu a făcut recomandări de lecturi, a explicat mecanismele din spatele unui experiment personal pe care l-a făcut în turul al doilea al campaniei electorale (experimentul „NU Ponta!”) ce a avut un succes clar, cu nişte costuri minime şi, dincolo de toate, a dialogat pe marginea propriilor opinii despre ceea ce înseamnă o platformă socială şi despre modul în care o astfel de platformă poate genera reacţii sociale de masă. Nu au lipsit nici din prezentarea sa numeroase exemple ale unor campanii de succes şi ale mecanismelor care au stat în spatele lor.

După aproape şapte ore, ne-am luat rămas bun, cu promisiunea că ne vom revedea la următorul eveniment de acest gen, cu entuziasmul intact şi cu un bagaj de cunoştinţe şi de noi prietenii care mi-au şters orice urmă de oboseală şi de pesimism la gândul că urmau alte şapte ore, într-un alt compartiment de tren, în cine ştie ce companie colorată. În ansamblu, Social Media Summit 2015 a fost, cu siguranţă, un eveniment de la care toţi cei care au participat au plecat cu ceva în plus faţă de ceea ce ştiau, poate, deja, despre social media. Dând la o parte inevitabila nuanţă comercială a unor momente, de înţeles de altfel în cadul unor astfel de manifestări, eu una mărturisesc că nu regret deloc decizia de a fi participat, care poate părea hazardată. Şi recunosc că aştept cu nerăbdare încă de pe acum Social Media Summit 2016.