Preocuparea instituţiilor
europene pentru calitatea aerului, influenţată de transportul urban nu este o
noutate, nici în plan legislativ, nici în ceea ce priveşte acţiunile menite
să încurajeze circulaţia cu vehicule ecologice şi să protejeze sănătatea
oamenilor. Săptămâna europeană a mobilităţii, care a debutat în acest an pe 16
septembrie, se află la cea de-a treisprezecea ediţie şi are în spate o istorie
bogată în evenimente menite să sprijine transportul ecologic şi rezolvarea
problemelor generate de traficul urban din oraşele în care locuitorii au de suferit
din cauza efectelor nocive ale automobilelor.
Iniţiativa are ca punct de
plecare evenimentul organizat în Franţa, în 1998, intitulat “În oraş fără
maşină!”, care a fost rapid preluat de numeroase oraşe din toată Europa, care în fiecare an, la sfârşitul lui septembrie sensibilizează cetăţenii faţă de aspectele negative
pe care le generează traficul intens în marile oraşe. Succesul francezilor,
care s-a măsurat în faptul că cetăţenii au avut ocazia, fie şi pentru o zi, să
îşi vadă oraşele dintr-o altă perspectivă, fiind încurajaţi să folosească
mijloace de transport care nu poluează, a determinat lansarea în 2002 a
Săptămânii europene a mobilităţii, eveniment care, de atunci, a sensibilizat
ţări de pe întreg Globul. Statistic, în 2013, 1931 de oraşe, reprezentnâd 176 de
milioane de cetăţeni au participat la această campanie. Au fost luate 8623 de
măsuri permanente în ceea ce priveşte aspecte legate de infrastructură, de
deplasarea cu bicicletele, de moderarea traficului în zone aglomerate etc. Anual,
Comisia Europeană alocă un buget de 300000 de euro acestui eveniment, susţinând
în special implementarea lui în ţările UE şi alocând o mare parte din sumă
pentru premiul care este decernat cu ocazia acestei săptămâni. Pe de altă parte,
oraşele participante trebuie să îşi găsească propriile lor surse de finanţare,
fiind încurajate să colaboreze cu administraţia locală, cu ONG-uri şi cu alţi
parteneri.
Ediţia din 2014 are
drept slogan “Străzile noastre, alegerea noastră!” şi are drept obiectiv
declarat încurajarea cetăţenilor în a-şi recâştiga spaţiile urbane pentru a
transforma oraşele în spaţiile în care ei şi-ar dori să trăiască. Ideea a fost
explicată de Siim Kallas, vice-preşedintele Comisiei de transporturi, care a
subliniat faptul că de prea mult timp amenajarea oraşelor este determinată de
existenţa maşinilor al căror număr este în permanent creştere. Ambuteiajele
produc pierderi anuale de peste 100 de miliarde în economiile ţărilor europene
şi au, în plus, efecte dezastruoase asupra sănătăţii populaţiei şi de aceea
astfel de evenimente sunt menite să atragă atenţia asupra necesităţii
implicării cetăţenilor în amenajarea sănătoasă a locurilor în care trăiesc.
Iniţiativa a fost salutată si de Janez Potocnic, membru al Comisiei pentru
mediu, care a declarat că astfel de evenimente sunt necesare pentru ca
cetăţenii să conştientizeze că este necesară o mobilizare generală pentru a proteja
calitatea aerului în spaţiul urban.
Premii pentru oraşele cu iniţiative creative
În cadrul Săpămânii europene a mobilităţii, cetăţeni din 2000 de oraşe ale celor 43 de ţări
participante vor putea lua parte la activităţi menite să promoveze mijloacele
de transport durabile folosite pentru deplasarea de la domiciliu la serviciu,
la campanii de promovare a locurilor de muncă la la domiciliu, la zile fără
maşină, la concursuri creative şi la tot felul de alte acţiuni care se înscriu
în specificul evenimentului. În comunicatul de presă al Comisiei sunt nominalizate
trei iniţiative ce reflectă în mod creative obiectivele iniţiativei:
mobilizarea cetăţenilor din Valencia, Spania, pentru a recîştiga un spaţiu
public, destinat circulaţiei pietonale şi deplasării cu bicicleta care recent a
fost transformat într-un sens giratoriu pentru autovehicule; un concurs de
pictură stradală organizat în Austria, organizat cu implicarea şcolilor şi o caravană
organizată în Aarhus, Danemarca, intitulată “laboratorul itinerant al
mobilităţii” care va da cetăţenilor posibilitatea să participe la formularea
unor măsuri concrete în ceea ce priveşte circulaţia din oraşul lor.
Iniţiativele locale vor fi premiate,
autorităţile fiind invitate să adereze la carta Săptămânii europene amobilităţii şi să îşi publice programul activităţilor pe www.mobiltyweek.eu. Oraşele care vor
organiza activităţi întreaga săptămână cuprinsă între 16 şi 22 septembrie,
adoptând măsuri permanente şi organizând o zi fără maşină, vor candida pentru
premiul Săptămânii europene a mobilităţii, având astfel ocazia să se alăture
oraşelor câştigătoare din anii precedenţi (Lublijana – Slovenia, Zagreb –
Croaţia, Bologna – Italia, Gavle – Suedia. În paralel, UE lansează în cadrul
campaniei “Alege combinaţia bună”, premiul care va fi decernat în 2014 oraşului
cu cel mai bun plan pentru mobilitatea urbană durabilă. Iniţiativa se află la a
treia ediţie, iar regiunea sau oraşul care va adopta măsurile cele mai
eficiente şi mai ingenioase va primi 10000 de euro, iar programele sale vor fi
recunoscute la nivel internaţional. Candidaturile pentru acest premiu, câştigat
în 2013 de oraşul Rivas Vaciamadrid – Spania, trebuie depuse între 16
septembrie şi 3 noiembrie 2014 pe site-ul programului “Alege combinaţia bună”,
unde se găsesc şi toate informaţiile referitoare la criteriile de evaluare.
Săptămâna europeană a mobilităţii, dintr-un alt unghi...
Toate aceste ştiri
menite să sensibilizeze cetăţenii europei cu privire la calitatea aerului pe
care îl respiră m-au dus, inevitabil, cu gândul la evenimentele care se
organizează sau care s-ar putea organiza şi la Iaşi, un oraş care are nevoie
să-şi recapete aerul curat. Optimismul meu incurabil se izbeşte însă de balanţa
care înclină clar în direcţia opusă. Da, avem şi la Iaşi o zi fără maşină în oraş, de fapt o zi fără maşină în jumătate sau chiar un sfert de oraş. Îmi amintesc nebunia care se creează în fiecare an, la sfârşit de septembrie
când, în surogatul de zi fără maşină organizată şi la noi, circulaţia este
deviată spre periferie, unde se creează ambuteiaje care diluează cu siguranţă
efectul pozitiv al evenimentului. La Iaşi, autorităţile sunt mai inventive, se
pare… ziua fără maşină în Iaşi, este de fapt ziua fără maşină în centrul oraşului
şi s-ar putea desfăşura foarte bine sub sloganul “Să împingem poluarea la
periferie!”, conform vechiului obicei românesc de a ascunde gunoiul sub preş,
ca şi cum la periferie nu ar locui tot oameni, care au şi ei nevoie de acelaşi
aer curat ca şi cei care locuiesc în zonele centrale. Ca să nu mai vorbim de
alte iniţiative care numai interes pentru aerul curat şi pentru o circulaţie
durabilă nu arată – copacii sunt tăiaţi fără remuşcări (a se vedea mult
mediatizatul scandal al teilor), sensurile giratorii sunt într-o permanentă construcţie,
devenind subiecte de ştiri cu accidente rutiere, pistele pentru biciclişti sunt
o raritate (dar sunt vopsite frumos, în roşu strident, ca să înţeleagă lumea că
ele există şi să nu se mire). Iar de gropi şi străzi în permanenţă peticite
nici nu mai are rost să mai pomenim, pentru că ele fac parte din modul nostru de
viaţă, aşa încât motoul atât de mobilizant al Săptămânii europene a mobilităţii ar
putea avea cu siguranţă altă traducere. Să rămânem totuşi optimişti şi să
sperăm că va veni o zi în care sintagma “străzile noastre” nu va mai fi sinonimă cu “gropile
noastre” şi “alegerea noastră” va avea un înţeles real şi pentru români.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu